Definita cuvantului spin
spin (-ni), s. m. – 1. Ghimpe. – 2. Țepușă, așchie. – 3. Ciulin (Carduus acanthoides, C. Kerneri, C. nutans). – 4. Plante spinoase (Prunus spinosa, Xanthium spinosa, Eryngium planum, E. campestre). – Mr. schin, megl. spin. Lat. spῑnus (Pușcariu 1619; REW 8155), cf. it. spino, prov. espin, sp. espino, port. espinho. – Der. spinărie, s. f. (desiș de spini); spinet (var. spiniș), s. n. (loc cu spini); spinos, adj. (cu spini); înspina, vb. (a înțepa, a împunge cu un spin); spinui, vb. (a îngrădi cu gard de spini); spinuță, s. f. (bănică, Phyteuma orbiculare, P. Wagneri); schinel, s. m. (plantă, Cnicus benedictus).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu spin
vagín (organ) s. n., pl. vagíne / vagínuri Vezi definitia »
MANDARÍN2 s.m. Arbust mediteranean cu fructe citrice, asemănător portocalului. [< mandarină]. Vezi definitia »
VETURÍN s.m. (Liv.) Conducător al unei trăsuri; birjar. [< it. vetturino]. Vezi definitia »
AVENTURÍN (‹ fr. {i}) s. n. Varietate de cuarț galben, roșu sau brun, cu irizații datorate incluziunilor de mică și de oxizi de fier. 2. Varietate de plagioclaz acid cu reflexe aurii scînteietoare, datorate incluziunilor de solzi de oligist. Este utilizat ca piatră semiprețioasă. Vezi definitia »
RENASCENTÍN, -Ă adj. (Rar) Renascentist. [< Renaștere, cf. it. rinascita]. Vezi definitia »