Definita cuvantului spectromorfie
SPECTROMORFÍE, spectromorfii, s. f. „spectru” și „morphé”; 1. Concepție de analiză mobilă cu multiple aspecte de plurimorfism arhitectural. 2.(Muz.) Abordare analitică spectrală, ce pornește de la relevarea în sine, a bireferențialului de transcursivitate evaluantă -breșă / fluență, funcții / întreg-, explicitat prin investigări de natură relațională și procesuală, ale căror efecte morfice au ca rezultat un ansamblu de exprimări formale specifice unei aceleiași entități muzicale (ȚUȚUIANU, Teodor: Spectromorfii în partituri palestriniene și bachiene; Editura Vergiliu, București, 2005, pag. 10; ISBN 973-7600-05-3).
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu spectromorfie
STENAHORÍE s. f. (Grecism înv.) 1. Greutate în respirație, năduf; astmă. ♦ Fig. Stare de neliniște, de plictiseală. 2. Încurcătură, strâmtoare, nevoie materială. – Din ngr. stenohoría (pop. stenahoría). Vezi definitia »
ATREPSÍE s.f. (Med.) Tulburare cronică de nutriție, la sugarii hrăniți artificial. [Gen. -iei. / < fr. athrepsie, cf. gr. a – fără, threpsis – nutriție]. Vezi definitia »
lămîie (-ți), s. f. – 1. Fructul lămîiului. – 2. (Pop.) Numele pomului, lămîi. – 3. Varietate de fasole. – 4. Dans tipic. – Var. alămîie, s. f. (lămîie; varietate de pere). Ngr. λειμόνι (Roesler 597; DAR), cf. tc. (per.) limun, it. limone, bg. limon, sb. limun, pol. limonia, mag. lémonya. – Der. lămîi, s. m. (pomul); lămîiu, adj. (galben citron); lămîios, adj. (acru); lămîier, s. m. (vînzător de lămîi); lămîiță (var. lămîioară), s. f. (bot., Lippia citriodora); lămîioară, s. f. (bot., Thymus vulgaris); limonadă, s. f. (citronadă), din fr. limonade; limonadier, s. m. (vînzător de băuturi răcoritoare), din fr. limonadier; limongiu, s. m. (vînzător de băuturi răcoritoare), din tc. limonci. Vezi definitia »
TORACOTOMÍE s.f. (Med.) Deschidere pe cale chirurgicală a cavității toracice pentru a aborda organele care se află aici (plămâni, inimă etc.). [Gen. -iei. / < fr. thoracotomie, cf. gr. thorax – piept, tome – tăiere]. Vezi definitia »
sociopatíe s.f. Tulburare de comportament având drept cauză deficiențele educației într-un mediu social nefavorabil. (< fr. sociopathie) Vezi definitia »