Definita cuvantului emana
EMANÁ, emán, vb. I. 1. Tranz. A emite, a degaja, a împrăștia un gaz, vapori, un miros etc.; a exala. 2. Intranz. A proveni, a veni de la...; a izvorî, a-și avea originea. – Din fr. émaner, lat. emanare.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu emana
BADIJONÁ, badijonez, vb. I. Tranz. 1. A unge cu un preparat farmaceutic în scop curativ. ♦ A unge trunchiul unui pom cu o soluție specială, pentru a distruge insectele și ouăle lor. 2. A unge cu o soluție specială suprafața unei șosele asfaltate, pentru a o face impermeabilă și a împiedica degradarea ei. – Fr. badigeonner. Vezi definitia »
vâná (a ~) vb., ind. prez. 3 vâneáză Vezi definitia »
preaduná, preadún, vb. I (reg.) a aduna în întregime, complet, până la capăt. Vezi definitia »
Sirena:(in mitologia greaca) fiinte fantastice, inchipuite(in 'Ódiseea'') ca niste femei cu picioare si aripi de pasare, care atrageau pe corabieri prin cantecul lor fermecat la tarmul stancos al insulei lor,unde corabiile,zdrobindu-se, naufragiatii erau sfartecati de ele(reprezentate mai tarziu cu coada de peste in loc de picioare). Vezi definitia »
RUȘINÁ, rușinéz, vb. I. ~ 2. Tranz. fact. ~ ♦ (Învechit și arhaizant) A face ca cineva să se simtă jenat, încurcat; a face de batjocură. Se aduseră toți vracii... rămaseră însă rușinați, care n-avură ce-i face.Na, c-a spart ghergheful! Ei, da m-ai rușinat urât, măi badeo. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z