Definita cuvantului stăvi
stăví (-vésc, ít), vb. refl. – 1. A se stabili, a se aciua. – 2. A rămîne cu ceva, a păstra, a conserva. – Var. astăvi. Sl. staviti (Cihac, II, 364; cf. Miklosich, Slaw. Elem., 46), cf. năstav, stative. – Der. stavăr, s. n. (înv., Mold., constanță, perseverență), pe care Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 303, îl considera de origine dacică și Tiktin, legat de lat. stabilis; stavă, s. f. (herghelie, islaz de cai, paradă, montă), din sl. stava „poziție, stat”; stăvar, s. m. (păzitor de cai); stavilă (megl. stăvilă), s. f. (baraj, stăvilar; obstacol, barieră), din sl. (bg.) stavilo (Conev 81); stăvilar, s. n. (baraj); stăvili, vb. (a pune stavile, a zăgăzui; a opri, a împiedica).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stăvi
AVI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(de) pasăre”, „referitor la păsări”. [< fr. avi-, cf. lat. avis]. Vezi definitia »
parșiví, parșivésc, vb. IV. (înv., pop. și fam.) 1. a (se) murdări. 2. a se ticăloși. 3. a se deprava. 4. a adresa cuiva epitetul „parșiv”. Vezi definitia »
prușuví, prușuvésc, vb. IV (reg.; despre bucăți de pânză sau de piele) a coase margine la margine, punând un petic pe dedesubt. Vezi definitia »
ovi grasu Vezi definitia »
căvi, căvesc v. t. (intl.) a îngropa prada. Vezi definitia »