Definita cuvantului stăvi
stăví (-vésc, ít), vb. refl. – 1. A se stabili, a se aciua. – 2. A rămîne cu ceva, a păstra, a conserva. – Var. astăvi. Sl. staviti (Cihac, II, 364; cf. Miklosich, Slaw. Elem., 46), cf. năstav, stative. – Der. stavăr, s. n. (înv., Mold., constanță, perseverență), pe care Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 303, îl considera de origine dacică și Tiktin, legat de lat. stabilis; stavă, s. f. (herghelie, islaz de cai, paradă, montă), din sl. stava „poziție, stat”; stăvar, s. m. (păzitor de cai); stavilă (megl. stăvilă), s. f. (baraj, stăvilar; obstacol, barieră), din sl. (bg.) stavilo (Conev 81); stăvilar, s. n. (baraj); stăvili, vb. (a pune stavile, a zăgăzui; a opri, a împiedica).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stăvi
ȘIȘTĂVÍ, șiștăvesc, vb. IV. Refl. (Pop.; despre boabele de cereale) A se zbârci, a se pipernici. ♦ (Despre oameni) A se gălbeji, a deveni slăbănog. – Din șiștav. Vezi definitia »
CLAVI- elem. „claviatură”, „închis”. (< fr. clavi-, cf. lat. clavis, cheie) Vezi definitia »
PRISTĂVÍ, pristăvesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A muri. – Din sl. prĕstaviti sen. Vezi definitia »
VALV(I)-, -VÁLV elem. „valvă”. (< fr. valv/i/-, -valve, cf. lat. valva) Vezi definitia »
CONTRASERVÍ, contraservesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A deservi1. – Contra1- + servi. Vezi definitia »