Definita cuvantului stei
stéi (-ie), adj. – Breaz, cu pată albă în frunte. Origine incertă. Ar putea fi un lat. *stēlleius (Diculescu 176) sau *stēlleus (Graur, GS, VI, 335). Mai probabil direct de la stea, chiar dacă Tiktin găsește der. surprinzătoare; trebuie să se pornească de la stei, pl. lui *stel, cu suf. dim.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stei
mănei s. pl. bani. Vezi definitia »
CENEI, com. în jud. Timiș, pe Bega Veche; 4.826 loc. (1991). Stație de c. f. Vezi definitia »
CHEI, cheiuri, s. n. 1. Construcție amenajată într-un port pentru acostarea, încărcarea și descărcarea vapoarelor, servind, totodată, la consolidarea malului și la apărarea acestuia de acțiunea apelor; p. ext. stradă de-a lungul și la marginea unei asemenea construcții. 2. Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselii vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea lor. [Var.: cheu s. n.] – Din bg. kei, fr. quai. Vezi definitia »
șlepeí, șlepeiésc, vb. IV refl. (reg.) a se murdări de noroi. Vezi definitia »
prâsléi, prâsléi, s.m. (reg.) localnic. Vezi definitia »