Definita cuvantului stemă
stémă (-me), s. f. – 1. (Înv.) Coroană. – 2. Blazon, scut. – 3. Giuvaier. Mgr. στέμμα (Roesler 576; Murnu 52; cf. Vasmer, Gr., 136), cf. sl. stema. Sensul 3 este impropriu, datorat unei confuzii cu nestimată. – Der. înstemat, adj. (încornorat), înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stemă
GIOÁRSĂ, gioarse, s. f. (Fam.) Haină uzată; p. gener. obiect uzat. – Cf. cioarsă. Vezi definitia »
GĂLBINÍȚĂ, gălbinițe, s. f. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu frunzele pețiolate și flori galbene-aurii (Galeobdolon luteum). – Galben + suf. -iță. Vezi definitia »
ZOOSFÉRĂ s.f. Zoospor prevăzut cu doi cili, la alge. (din fr. zoosphère) Vezi definitia »
chelarábă (calarábă), chelarábe (calarábe), s.f. (înv.) brozbă, gulie. Vezi definitia »
TÁRTĂ, tarte, s. f. Prăjitură făcută dintr-un strat subțire de aluat fraged, acoperit cu fructe și cu cremă. – Din fr. tarte. Vezi definitia »