Definita cuvantului sticlă
stíclă (-le), s. f. – 1. Substanță solidă casantă, transparentă sau opacă. – 2. Butelie, flacon. – 3. Ochelari. – Var. Mold. steclă și der. Sl. stῑklo (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 365; Conev 62) cf. bg. stăklo, sb. staklo, rus. stekló. – Der. sticlar, s. m. (fabricant de sticlă; Arg., hoț de bijuterii și pietre prețioase); sticlărie, s. f. (obiecte de sticlă; fabrică sau magazin de sticlă); sticli, vb. (a luci, a scili, a scînteia; a aținti, a pironi ochii), cf. sb. stakliti „a luci”; sticlos, adj. (lucios, neted, cizelat; stins, despre ochi); sticlui, vb. (a pune geamuri).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sticlă
LEGIOÁNĂ s. f. v. legiune. Vezi definitia »
mulsúră, mulsúri, s.f. (reg.) 1. mulgere. 2. cantitate de lapte mulsă o dată. Vezi definitia »
TOPITÚRĂ, topituri, s. f. 1. Substanță lichidă obținută prin topirea unei substanțe solide. ♦ Spec. Metal lichid dintr-un cuptor de topit în timpul unui ciclu de topire sau de elaborare. 2. (Reg.) Slănină subțire (de pe burta porcului) care se topește pentru a se obține din ea untură; mâncare preparată din bucățele de carne desprinse de pe slănină și prăjite cu ceapă tocată. – Topi + suf. -tură. Vezi definitia »
DIGITALÍNĂ s. f. principiu activ extras din frunzele de digitală1 (II, 2), tonic cardiovascular și diuretic. (< fr. digitaline) Vezi definitia »
TENDINÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a unui tendon. [< fr. tendinite]. Vezi definitia »