Definita cuvantului stih
stih (stihuri), s. n. – 1. Vers. – 2. Verset. – 3. Poezie. – Mr. stih. Mgr. στίχος (Roesler 576; Murnu 53; cf. Vasmer, Gr., 137), cf. sl. stichŭ. – Der. stihoavnă, s. f. (cîntare bisericească la sfîrșitul vecerniei) din sl. stichovĭna; stihui, vb. (a compune versuri, a versifica); stihuitor, s. m. (versificator); stihiră, s. f. (cîntare la slujba de dimineață), din mgr. στιχηρόν; stihotvoreț, s. m. (înv., poet), din rus. stichotvorec.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stih
ACROSTÍH, acrostihuri, s. n. Poezie sau strofă în care literele inițiale ale versurilor alcătuiesc un cuvânt (nume propriu, dedicație etc.) sau o propoziție. – Din ngr. akróstichon, fr. acrostiche. Vezi definitia »
TRISTÍH, -Ă I. adj. 1. (despre celule) dispus în trei rânduri sau serii. 2. (despre frunze, muguri) așezat pe șiruri longitudinale. II. s. n. strofă din trei versuri. (< it. tristico, lat. tristichus) Vezi definitia »
OCTOÍH, octoihuri, s. n. Carte bisericească destinată cultului ortodox în care sunt cuprinse cântările din fiecare zi a săptămânii (cântate succesiv pe opt glasuri); fiecare dintre cântările cuprinse în această carte. [Acc. și: octóih. – Var.: ohtoíc s. n.] – Din sl. octoihŭ. Vezi definitia »
ACROSTÍH, -uri s.n. Poezie sau strofă în care literele inițiale ale versurilor alcătuiesc un cuvânt sau o propoziție -Din ngr. AkrĂï Vezi definitia »
ȘTIH s. n. (text) împunsătură cu acul sau cu un alt instrument. (< germ. Stich) Vezi definitia »