Definita cuvantului stoarce
stoárce (-orc, -ors), vb. – 1. A presa, a scoate, a extrage. – 2. A obține. – 3. A epuiza, a extenua. – Mr. storcu, storșu, stoarcere. Lat. extŏrquēre, cu schimb de conjug. ca toarce (Pușcariu 1649; REW 3094), cf. it. storcere, prov., cat. estorcer, v. fr. estordre, sp. estorcer. – Der. stors, s. n. (acțiunea de a stoarce); storsură, s. f. (lichid stors, suc); storcoși, vb. (a strivi, a face terci), cu suf. expresiv -oși.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stoarce
TECTRÍCE s. f. pl. Pene care acoperă baza aripii. – Din fr. tectrice. Vezi definitia »
páisprece (= paisprezece) num. card. Vezi definitia »
fărâmíce s.f. (înv.) fărâmă mică, bucățea, fărâmică, fărâmiță, fărâmușă. Vezi definitia »
a-l pupa mă-sa rece expr. (vulg.) a muri; a fi omorât. Vezi definitia »
petréce (petréc, cút), vb. – 1. A trece, a străbate. – 2. A introduce, a face să treacă, a pătrunde. – 3. A conduce, a însoți. – 4. A vinde, a desface o marfă. – 5. A-și duce viața, a trăi, a-și umple timpul. – 6. A se menține, a se dăinui. – 7. A se distra, a se desfăta. – 8. (Refl., înv.) A se sfîrși, a muri. – 9. (Refl.) A se întîmpla, a avea loc. – Mr., megl. pitrec. Lat. pertraicĕre (Tiktin; REW 8842) cu disimularea primului r. – Der. petrec, s. n. (joc de copii, în care un grup încearcă să pătrundă într-un loc apărat de grupul advers), deverbal; petrecanie, s. f. (petrecere, sărbătorire; chef, ospăț; moarte); petrecător, s. m. (însoțitor, escortă), înv.; petrecare, s. f. (înv., mod de trai, viață); petrecătoare, s. f. (cheotoare). Vezi definitia »