Definita cuvantului storî
storî (-rắsc, -ít), vb. – (Banat) A dispărea, a pieri. Origine îndoielnică. După Candrea, din lat. *extorrêre.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu storî
prehotărî, prehotărăsc, vb. IV (înv.) a hotărî, a stabili dinainte. Vezi definitia »
HÎ interj. V. hă. Vezi definitia »
închiondorî vb. IV refl. (reg.) V. închiondorá. Vezi definitia »
coborî, cobor v. i. (tox.) a reveni la normal după epuizarea efectelor caracteristice ale drogului consumat. Vezi definitia »
a-i vârî (cuiva) pumnul în gură expr. a împiedica (pe cineva) în mod brutal să vorbească sau să acționeze. Vezi definitia »