Definita cuvantului straste
stráste s. f. – Chin, supliciu. Sl. strastĭ (Candrea). Sec. XVII, înv. ca și der. străstui, vb. (a chinui), din sl. strastovati (Tiktin); străstuială, s. f. (chin).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu straste
PAGOFÍTE s. f. pl. plante care cresc în regiunile submontane. (< fr. pagophytes) Vezi definitia »
ASIDUITÁTE s.f. 1. Silință, stăruință, siguranță. 2. Frecventare perseverentă a cuiva. [Pron. -du-i-. / cf. fr. assiduité, it. assiduità, lat. assiduitas]. Vezi definitia »
páște (pásc, păscút), vb.1. A pășuna. – 2. A păzi vitele la păscut. – 3. (Rar) A hrăni, a alimenta. – 4. A păstori o turmă de credincioși. – 5. A amenința, a pîndi, a urmări. – Mr. pascu, păscut, paștire, megl. pascu, păscut. Lat. pascĕre (Pușcariu 1282; Candrea-Dens., 1353; REW 6263), cf. vegl. puoskro, it. pascere, logud. paskere, prov. paiser, cat. paixer, sp. pacer, port. pascer. După Șeineanu, Semasiol., 69, ultimul sens s-ar datora unei influențe ebraice, ipoteză inutilă, dat fiind că, din punct de vedere al păstorului, a paște animalele nu înseamnă altceva decît „a aștepta supraveghind”. Der. păscare, s. f. (păscut; pășune; loc în care se așteaptă și se prinde mingea, în anumite jocuri), după păscut, ca nascare din născut (Tiktin); păscut, s. n. (pășunat); păscătoare, s. f. (Bucov., pășune); păscui, vb. (a presimți, a bănui), din vb. paște 5. – Cf. păstor, pășune. Vezi definitia »
ANDÁNTE adv. (muz.; ca indicație de execuție) Moderat, rar; liniștit. // s.n. Arie executată în acest tempo. ♦ Mișcare obișnuită a părților lente din ciclul sonatei. [< it. andante]. Vezi definitia »
SPECTACULOZITÁTE s.f. Însușirea de a fi spectaculos. [< spectaculos + -itate]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z