Definita cuvantului strecura
strecurá (-cór, -át), – vb. 1. A trece prin sită, printr-o țesătură etc. un lichid. – 2. A limpezi, a purifica, a rafina. – 4. (Refl.) A se fofila, a se furișa, a se băga. – Var. străcura. Mr. stricor, stricurare. Lat. cōlāre, prin intermediul *transcōlāre (Cipariu, Gram., 368; Meyer, Alb. St., IV, 110) sau extracōlāre (Pușcariu 1650). Rezultatul stre- (în loc de stră-) este normal, și nu trebuie explicat prin intermediul lat. stĕrcǒrāre „a îngrășa cu bălegar”(Candrea; cf. Tiktin). Mai curînd se datorează unui contact semantic cu între, printre, deoarece strecura înseamnă „a trece”. – Der. strecurătoare, s. f. (obiect prin care se strecoară un lichid); strecătoare, s. f. (strecurătoare), probabil prin confuzie cu trece, cf. trecătoare (altă opinie la Graur, Rom., LIII, 384).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu strecura
TETRA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(cu) patru”, „de patru ori”. [< fr. tétra-, cf. gr. tetra- – (cu) patru]. Vezi definitia »
STRICTURÁ, stricturez, vb. I. Tranz. A micșora secțiunea transversală a unei conducte pe o anumită porțiune din lungimea ei. – Din strictură. Vezi definitia »
ÎMPĂTURÁ vb. I. v. împături. Vezi definitia »
DESULFURÁ, desulfurez, vb. I. Tranz. A elimina sulful sau compușii sulfului din unele substanțe. – Din fr. désulfurer. Vezi definitia »
a scutura (pe cineva) de bani expr. a stoarce (pe cineva) de bani. Vezi definitia »