Definita cuvantului strîjnic
strîjnic (-ci), s. m. – Mînz de unul sau doi ani. – Var. strîșnic, înv. strijac, strușnic. Sl. strižĭnikŭ, de la strižati „a tunde oile” (Cihac, II, 374); pentru semantism, cf. costreș.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu strîjnic
METAMATEMÁTIC, -Ă I. adj. referitor la matematică. II. s. f. știință care studiază teoriile și adevărurile matematice din punctul de vedere al logicii matematice. (< fr. métamathématique) Vezi definitia »
BIOLÓGIC, -Ă adj. 1. Referitor la biologie. ◊ Chimie biologică = biochimie. 2. Preparat dintr-o materie vie. [Cf. fr. biologique]. Vezi definitia »
zadárnic adj. m., pl. zadarnici; f. zadárnică, pl. zadárnice Vezi definitia »
CLÍNIC, -Ă, clinici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Așezământ spitalicesc sau secție într-un spital în care viitorii medici își fac practica la patul bolnavilor, sub îndrumarea profesorilor. 2. S. f. Disciplină medicală al cărei studiu se bazează pe observarea directă a bolnavilor; totalitatea cunoștințelor teoretice și practice obținute prin observarea directă a bolnavilor. 3. Adj. Care aparține unei clinici (1), care se face într-o clinică, specific unei clinici. – Din fr. clinique. Vezi definitia »
PALEOLÍTIC s.n. Prima epocă a istoriei, caracterizată prin folosirea pietrei cioplite. // adj. Care datează din această epocă. [< fr. paléolithique, cf. gr. palaios – vechi, lithos – piatră]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z