după prep. – 1. În urma (exprimă succesiunea în timp). – 2. În urmă, în spate (exprimă succesiunea în spațiu). – 3. Pentru (exprimă obiectivul acțiunii). – 4. Prin (exprimă mijlocul sau instrumentul). – 5. După, conform (exprimă o identitate). – Mr. după, dupu, dipă, megl. dipu, istr. dupę. Lat. de post (Diez, I, 326; Pușcariu 559; Densusianu, Hlr., I, 172; Candrea-Dens., 1425), cf. it. dopo. În limbajul curent se confundă uneori cu de pe, ceea ce a produs forma hibridă dupre „de” sau de peste, cu var. incorecte dupe și după. Cf. Moser, 424-25. Vezi definitia »

MENOPÁUZĂ s. f. climacteriu la femei. (< fr. ménopause) Vezi definitia »

SPONDILÓZĂ s.f. Leziune degenerativă a coloanei vertebrale, de natură reumatică. [< fr. spondylose, cf. gr. spondylos – vertebră]. Vezi definitia »

INDEPENDÉNȚĂ s. f. 1. Situație a unui stat sau a unui popor care se bucură de suveranitate națională; stare de neatârnare și drept de a rezolva liber (cu respectarea drepturilor altor state și a principiilor dreptului internațional) problemele sale interne și externe, fără amestec din afară; autonomie. 2. Situație a unei persoane care judecă lucrurile și acționează în mod independent, neinfluențată de alții. – Din fr. indépendance. Vezi definitia »

crăpătură, crăpături s. f. (eufem.) vulvă; vagin. Vezi definitia »