Definita cuvantului sui
suí (-i, -ít), vb. – 1. A urca, a escalada. – 2. A ridica a înălța. – 3. (Refl.) A se ridica, a se urca, a se instala într-un loc mai ridicat. – Megl. sui(ri.) Lat. sŭbĭre (Cipariu, Gram., 368; Cihac, I, 270; Pușcariu 1687; Candrea-Dens., 811; REW 8364), cf. sp. subir. – Der. suiș, s. n. (urcare, coastă); suit, s. n. (urcuș, acțiunea de a sui); suitor, adj. (ascendent).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sui
ștrăfuí2, ștrăfuiésc, vb. IV (reg.) 1. (reg.) a irosi, a consuma fără chibzuință. Vezi definitia »
ZGHILȚUÍ, zghílțui, vb. IV. Tranz. (Var.) Zbilțui. (zghilț + suf. -ui) Vezi definitia »
BANATULUI, M-ții ~, ramură a Carpaților Occidentali, care cuprinde M-ții Dognecea, Semenic, Anina, Almăj și Locvei, precum și depr. Caraș-Ezeriș, Almăjului și Oraviței. Vezi definitia »
ȚĂRMUÍ, țărmuiesc, vb. IV. Intranz. A trage, a se opri la țărm. – Țărm + suf. -ui. Vezi definitia »
AMĂRÚI, -ÚIE, amărui, adj. Cu gust ușor amar; amăriu. – Amar + suf. -ui. Vezi definitia »