álbă (cântec) s. f., g.-d. art. álbei; pl. álbe Vezi definitia »

MÚTICĂ, mutici, adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin etc.). – Din fr. mutique, lat. muticus. Vezi definitia »

ANTROPOBIOCENÓZĂ s. f. biocenoză componentă a ecosistemelor umane. (< fr. anthropobiocénose) Vezi definitia »

HIGROFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care crește în condiții de mare umiditate, fără a fi însă acvatică. [< fr. hygrophyte, cf. gr. hygros – umed, phyton – plantă]. Vezi definitia »

ANERÉZĂ s. f. combatere directă a unui argument. (< fr. anherèse) Vezi definitia »