potír (potíre), s. n. – Caliciu. – Mr. putir. Mgr. ποτήριον în parte prin intermediul sl. potiri (Cihac, II, 690; Murnu 47), cf. alb., bg., rus. potir, sb., cr. putir. Vezi definitia »

ABITÍR adv. (pop. și fam.) 1. Mai mult, mai bine, mai tare, mai rău 2. Mult 3. Distins, remarcabil, strălucit Vezi definitia »

COLÍR s. n. Medicament întrebuințat în tratamentul unor afecțiuni ale ochilor. – Din fr. collyre. Vezi definitia »

CENTUMVÍR s. m. (în Roma antică) membru al unui colegiu de judecători, o sută de magistrați, care judeca afacerile civile. ◊ magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie. (< lat., fr. centumvir) Vezi definitia »

ZAÍR s.m. Unitate monetară în Republica Zair. [Pron. za-ir. / < fr. zaïre]. Vezi definitia »