Definita cuvantului tăcea
tăceá (-ac, -ăcút), vb. – A nu vorbi. – Mr. tac. tățeare, megl. tac, tățeari, istr. tǫcu. Lat. tăcēre (Pușcariu 1708; REW 8517), cf. vegl. takar, it. tacere, prov. tazer, fr. taire. – Der. tăcere, s. f. (liniște); tăcut, adj. (silențios); tacit, adj., din fr. tacite; taciturn, adj., din fr. taciturne; taci-și’nghite, s. m. (varietate de gogoși).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tăcea
BESECTEÁ s. f. v. besactea. Vezi definitia »
schimbarea unui cuvant de la o limba la alta (imprumutare de cuvinte); Vezi definitia »
CÍNȘPELEA, CÍNȘPEA num. ord. v. cincisprezecelea. Vezi definitia »
ZĂBRÉA, zăbréle, s.f. 2. v. ostreț. Vezi definitia »
zarnacadeá s. f., art. zarnacadeáua, g.-d. art. zarnacadélei; pl. zarnacadéle, art. zarnacadélele Vezi definitia »