Definita cuvantului emisiv
EMISÍV, -Ă, emisivi, -e, adj. Referitor la emisiune; care are proprietatea de a emite (radiații, lumină); emițător (1). – Din fr. émissif.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu emisiv
INDUCTÍV, -Ă adj. Făcut prin inducție (1), bazat pe inducție. [< fr. inductif, cf. lat. inductivus]. Vezi definitia »
INJONCTÍV, -Ă adj. cu caracter de injoncțiune. ◊ (lingv.) poruncitor. (< fr. injonctif) Vezi definitia »
EXPANSÍV, -Ă adj. Exuberant, comunicativ, deschis, vioi. [< fr. expansif]. Vezi definitia »
siv (-vă), adj. – Gri. Sl. sivŭ (Tiktin; Conev 77), cf. bg., sb., cr. siv și sein. Vezi definitia »
dispozitiv electro-magnetic folosit de trisori pentru prestabilirea pozitiei de cadere a unor zaruri masluite in jocul de barbut Vezi definitia »