RECOGNITÍV, -Ă, recognitivi, -e, adj. (Despre un act) Prin care se recunoaște o obligație. – Din fr. récognitif. Vezi definitia »

pârcelív, -ă, adj. (reg.; despre oi sau câini) cu buza superioară mai proeminentă decât cea inferioară. Vezi definitia »

OLÍV s.m. (Rar) Măslin. // adj. invar. (De culoare) galben-verzui. [< lat. oliva, fr. olive]. Vezi definitia »

PEIORATÍV, -Ă, peiorativi, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, afirmații etc.) Care are sens defavorabil; depreciativ, disprețuitor; (despre sensul cuvintelor, al contextelor etc.) defavorabil, depreciativ; (despre afixe) care dă un sens depreciativ cuvântului la care se atașează. [Pr.: pe-io-. – Var.: pejoratív, -ă, adj.] – Din fr. péjoratif. Vezi definitia »

DISJUNCTÍV, -Ă adj. Care desparte, separă; care deosebește; (gram.) care marchează o opoziție între idei, unind totuși cuvintele între ele. ◊ Propoziție disjunctivă (și s.f.) = propoziție coordonată care se găsește într-un raport de excludere față de coordonata ei; conjuncție disjunctivă = conjuncție care introduce o propoziție desjunctivă. ♦ (Log.; despre judecăți) In care se admit cu privire la același subiect note care se exclud între ele. [< lat. disiunctivus, cf. fr. disjonctif]. Vezi definitia »