Definita cuvantului electrotehnic
ELECTROTÉHNIC, -Ă, electrotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice din punctul de vedere al aplicăriilor în tehnică. ♦ Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile fenomenelor electrice și magnetice, precum și cu proiectarea, construcția și exploatarea utilajului respectiv. 2. Adj. Care aparține electrotehnicii (1), privitor la aplicarea tehnică a fenomenelor electrice și magnetice. – Din fr. électrotechnique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu electrotehnic
HIPOCAÚSTIC, -Ă, hipocaustici, -ce, adj. De hipocaust, care aparține hipocaustului, referitor la hipocaust. – Din fr. hypocaustique. Vezi definitia »
portic Vezi definitia »
IMUNOCHÍMIC, -Ă, imunochimici, -ce, adj. Privitor la imunochimie, de imunochimie. – Din engl. immunochemical. Vezi definitia »
FOTOELÉCTRIC, -Ă adj. (despre emisiunea de electroni din metale) provocat de incidența radiației luminoase. ♦ efect ~ = emisiune de electroni de către metale sau semiconductori sub acțiunea luminii; celulă ~ă = element de circuit electric, cu doi electrozi, care se bazează pe efectul fotoelectric; fotocelulă. (< fr. photoélectrique) Vezi definitia »
PANCRÓNIC, -Ă adj. valabil pentru orice epocă. ◊ (despre un fenomen lingvistic) care traversează o lungă perioadă de timp fără a suferi schimbări. (< fr. panchronique) Vezi definitia »