DUBLÍN s.n. (Mar.) Mod de legare a unei nave la țărm sau de o geamandură, astfel încât dezlegarea să se poată face fără a coborî de pe punte. [< engl. dublin]. Vezi definitia »

SUBALPÍN, -Ă adj. Situat în regiunea imediat inferioară celei alpine; care se află la poalele unor munți; caracteristic unei asemenea regiuni. [Cf. fr. subalpin]. Vezi definitia »

dezghín, dezghínuri, s.n. (reg. înv.) 1. lovitură (cu bățul, cu frâul sau cu pintenii). 2. săritura calului. Vezi definitia »

ciuín s. m. – Plantă, săpunariță. – Var. ciuien. Tc. çüyen (Șeineanu, II, 138). DAR dă cuvîntul ca înv., dar încă circulă în Munt. Vezi definitia »

ROZMARÍN s.m. Mic arbust plăcut mirositor, cu frunze totdeauna verzi și cu flori albastre, roșii sau albe, dispuse la subsoara frunzelor. [< it. rosmarino, germ. Rosmarin, cf. lat. rosmarinus]. Vezi definitia »