Definita cuvantului țărcălan
țărcălán (țărcălanuri), s. n. – 1. Cerc, circumferință. – 2. Halo, parhelie. – 3. Cearcăn. – Var. țărcălam, țîrcălam. Mag. cirkalom (Tiktin; Gáldi, Dict., 165). – Der. țărcălău, s. n. (compas), coincide curios cu țărcălău „țarc”, coincidență care nu pare a fi întîmplătoare. În Trans. și Mold.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țărcălan
ARTEZIÁN, -Ă, arteziene, adj. (În sintagmele) Izvor artezian = izvor care țâșnește (cu presiune) din pământ. Fântână arteziană (și substantivat, f.) = fântână din care apa țâșnește în sus, realizată prin mijloace artificiale, cu scop decorativ. [Pr.: -zi-an] – Din fr. artésien. Vezi definitia »
jopârlán, jopârláni, s.m. (reg.) iepure mare. Vezi definitia »
JUDOCÁN, judocani, s. m. Sportiv care practică judo. [Pr.: giudocan] – După fr. judoka. Vezi definitia »
CLÁN s. n. 1. grup de familii înrudite la popoarele celtice. ◊ comunitate umană din orânduirea primitivă, formată din indivizi uniți prin legături de rudenie și de limbă; gintă, trib. 2. mic grup de specii vegetale, crescute pe suprafețe puțin întinse, care tind să se răspândească. 3. (peior.) clică. (< fr., engl. clan) Vezi definitia »
PRODECÁN s. m. locțiitor de decan. (< germ. Prodekan, it. prodecano) Vezi definitia »