Definita cuvantului țeft
țeft (-turi), s. n. – 1. Sîn, breaslă. – 2. Centru, punct central. – 3. Par în centrul ariei. – Var. țef, țeh. Sb., rus., ceh. „corporație”, din germ. Zeche (Sanzewitsch 211; Scriban), săs. tsêchen (Borcea, 216). Pentru semantism, cf. cele două sensuri ale lui gremio „sîn” și corporație. Cuvînt înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țeft
LOFT s. n. magazie, atelier transformat în locuință, în studio etc. (< engl. loft) Vezi definitia »
GHEȘÉFT s.n. (Peior.) Afacere (necurată, necinstită). [< germ. Geschäft]. Vezi definitia »
BUFT, bufturi, s. n. (Reg.) Pântece, burtă (de animal sau de om). – Et. nec. Vezi definitia »
RIFT s. n. șir de rupturi ale scoarței terestre suboceanice. ◊ fisură în sol făcută de un râu. (< fr., engl. rift) Vezi definitia »
țeft s.n. (înv. și reg.) 1. par în mijlocul ariei. 2. cureaua de la crucea trăsurii. 3. (fig.) centru, stăpânire. 4. moment decisiv. Vezi definitia »