Definita cuvantului teleagă
teleágă (-égi), s. f. – Căruță mică, căruță ușoară cu două roți. – Var. telegă, teligă, tileagă. Mr. tăl’igá. Sl. tĕlega, cuvînt de origine dubioasă (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 406; Conev 71; cf. Vasmer, III, 89), cf. bg. talĕg, sb. teljiga, pol., rus. telĕga, slov., mag. taliga. – Der. telegar, s. m. (cal de trăsură); telegări, vb. (Olt., a obosi caii peste măsură, a extenua); teleașcă, s. f. (căruță mică), din rus. teljezka (Scriban).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu teleagă
GEORÁMĂ, georame, s. f. încăpere sferică pe a cărei față interioară este reprezentată în relief scoarța terestră în scopul studierii ei. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géorama, engl. georama. Vezi definitia »
PROTEOSINTÉZĂ s. f. sinteză a proteidelor. (< fr. protéosynthèse) Vezi definitia »
MITILICULTÚRĂ s. f. ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea și comercializarea midiilor. (< fr. mytiliculture) Vezi definitia »
MATAHÁLĂ, matahale, s. f. 1. Ființă sau lucru de proporții exagerate (cu contururi vagi, greu de identificat); namilă, colos. 2. Ființă fantastică de mărime enormă și cu înfățișare îngrozitoare; p. ext. arătare, nălucă. 3. Sperietoare, momâie (mare). [Var.: mătăhálă s. f.] – Et. nec. Vezi definitia »
ROZÁSĂ, rozase, s. f. (Arhit.) Rozetă (4). – Din fr. rosace. Vezi definitia »