Definita cuvantului tencui
tencuí (-uésc, -ít), vb. – A acoperi zidul cu un strat de mortar. – Var. înv. tincui. Germ. tünchen „a albi” prin intermediul pol. tynkowac (Cihac, II, 407; Tiktin). – Der. tencuială, s. f. (strat de mortar); tencuitor, s. m. (meseriaș care tencuiește).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tencui
ASMĂȚÚI s. m. v. hasmațuchi. Vezi definitia »
ȘPĂLTUÍ, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. – Din germ. spalten. Vezi definitia »
ȚUȚÚI, țuțuiuri, s. n. (Reg.) Țugui. – Cf. țugui. Vezi definitia »
huluí, pers. 3 sg. huluiéște, vb. IV refl. (reg.) a se dărâma, a se nărui. Vezi definitia »
producăluí, producăluiésc, vb. IV (înv.) a produce. Vezi definitia »