Definita cuvantului teren
terén (-nuri), s. n. – Întindere de pămînt, loc destinat unor activități, cîmp. Fr. terrain.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu teren
TRINITROTOLUÉN s. n. Substanță solidă, galbenă, cristalină, fabricată din toluen și folosită ca exploziv cu care se încarcă proiectilele de artilerie; trotil. [Pr.: -lu-en] – Din fr. trinitrotoluène. Vezi definitia »
EDÉN s. n. (Livr.) Rai, paradis.** Fig. Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător. – Din fr. éden. Vezi definitia »
HOLOCRÉN, -Ă adj. (despre izvoare) la care apa mustește din pământ, formând mlaștini cu vegetație și faună sărace. (< holo- + -cren) Vezi definitia »
EXOGÉN, -Ă, exogeni, -e, adj. 1. (Med.) Care se formează, se dezvoltă la exterior; care se datorește unor cauze din afara organismului. 2. (Despre procese geologice) Care rezultă, care se datorește unor cauze din afara pământului și în special energiei solare captate de planetă. – Din fr. exogène. Vezi definitia »
FIBRINOGÉN s.n. Substanță din grupa globulinelor, care intră în compoziția plasmei sângelui. [< fr. fibrinogène]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z