Definita cuvantului tij
tij adv. – Idem, la fel. Pol. tež (Tiktin) sau mai bine sl. tizŭ (Cihac, II, 414; Conev 59), cu cons. finală alterată prin analogie cu pl. tiji. Este dubletul lui tiz, s. m. (persoană care poartă același nume cu alta), a cărui der. din tc. duz „egal” (Roesler 604) pare improbabilă. – Din rom. provine bg. tizul (Capidan, Raporturile, 234).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tij
gandabij, gandabiji, s.m (Arg.) iubit, amant, amorez, (arg) gagic, gagiu Vezi definitia »
VERTÍJ s.n. (Med.) Senzație de lipsă de echilibru în spațiu, amețeală (care survine mai ales la vederea abisurilor). [< fr. vertige, cf. lat. vertigo]. Vezi definitia »
frij s.n. (reg., înv.) haină scurtă cu mâneci purtată iarna de femeile bătrâne; camizol. Vezi definitia »
VERTÍJ s. n. senzație de lipsă de echilibru în spațiu, amețeală (la vederea abisurilor). (< fr. vertige) Vezi definitia »
ALMAȘ-AGRIJ, depr. de eroziune diferențială situată pe terit. jud. Sălaș, la contactul M-ților Meseș cu Pod. Someșan, la 350-400 m alt., în lungul văilor Almaș și Agrij; Supr.: c. 600 km2. Relief complex, format din coline, cueste, suprafețe structurale, terase și lunci. Fragmentarea accentuată a reliefului și prezența rocilor friabile au determinat intense procese de pantă, reprezentate prin șiroiri, ogașe, ravene și torenți. Vezi definitia »