Definita cuvantului țimir
țimír (-ruri), s. n. – Blazon, emblemă. Mag. cimer (Tiktin; Gáldi, Dict., 166), din germ. Zimier, fr. cimier. În Trans., înv. – Der. țimiraș, s. m. (trimis, mesager), înv., numiți astfel din cauza blazonului lor.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țimir
șanchír, șanchíri, s.m. (reg.) dăruitor. Vezi definitia »
pir s. m. – Plantă (Agropyrum repens). Sl. pyro „alac” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 257; Conev 47), cf. sb., cr. pir „secară”. Vezi definitia »
prezentír s.n. (reg.) prezentarea armei la o ceremonie sau la o paradă militară. Vezi definitia »
ELZEVÍR s.n. (Poligr.) Caracter de literă subțire și cu talpă dreaptă. ♦ Ediție imprimată de unul dintre membrii vestitei familii de tipografi olandezi Elzevir. [< fr. elzévir]. Vezi definitia »
vatír (țesătură de bumbac, in sau cânepă) s. n., (sorturi) pl. vatíruri Vezi definitia »