Definita cuvantului țimir
țimír (-ruri), s. n. – Blazon, emblemă. Mag. cimer (Tiktin; Gáldi, Dict., 166), din germ. Zimier, fr. cimier. În Trans., înv. – Der. țimiraș, s. m. (trimis, mesager), înv., numiți astfel din cauza blazonului lor.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țimir
a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata în mod disprețuitor (pe cineva); a ignora în mod deliberat (pe cineva). Vezi definitia »
GIR s.n. Semnătură pe dosul unei cambii, prin care semnatarul garantează achitarea ei sau prin care proprietarul cambiei o transmite altcuiva. [< it. giro]. Vezi definitia »
COMANDÍR, comandiri, s. m. (Înv.) Comandant. – Din rus. komandir. Vezi definitia »
PORFÍR, porfire, s. n. Rocă vulcanică dură, formată din cristale mari de feldspat, cuarț etc. înglobate într-o masă de feldspat măruntă sau sticloasă. [Var.: (reg.) porfíră s. f.] – Din ngr. porfirítis, fr. porphyre. Vezi definitia »
VOLONTÍR s. m. v. voluntar. Vezi definitia »