Definita cuvantului tîngă
tîngă (-gi), s. f. – Supărare, chin. – Megl. tǫngă. Sl. tąga (Tiktin). Înv. și Mold. – Der. tîng, adj. (mîhnit, necăjit), Mold., rar.; tîngui, vb. (a se lamenta; a plînge, a deplînge), din sl. tągovati (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 411); tînguială, s. f. (jelanie, plîngere); tînguios (var. tînguielnic), adj. (trist, mîhnit, necăjit); tînguitor, adj. (trist).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tîngă
MÁRNĂ s. f. rocă sedimentară argiloasă, cu un bogat conținut de calcar, pentru amendarea (2) solurilor acide și la fabricarea cimentului. (< fr. marne) Vezi definitia »
TORSIOGRÁMĂ s.f. Înregistrare grafică a deformației la torsiune cu ajutorul torsiografului. [Pron. -si-o-. / < fr. torsiogramme]. Vezi definitia »
floacă, floacă s. f. 1. vulvă. 2. fir de păr (mai ales din barbă sau din zona pubiană). 3. bătrân ramolit, cu idei învechite. Vezi definitia »
FORFOTEÁLĂ, forfoteli, s. f. Forfotă. – Forfoti + suf. -eală. Vezi definitia »
SPIRULINĂ, s.f. Algă având formă spiralată și culoare verzuie, ce conține o foarte mare cantitate de clorofilă Vezi definitia »