Definita cuvantului toană
toánă (-ne), s. f. – 1. Aruncarea plasei de pescuit. – 2. Gaură, copcă în apa înghețată pentru a putea pescui. Sl., cf. sb. ton „acțiunea de a scufunda”, tonuti „a scufunda” (Scriban).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu toană
BÂZÂITÚRĂ, bâzâituri, s. f. Bâzâit. [Pr.: -zâ-i-] – Din bâzâi + suf. -(i)tură. Vezi definitia »
URICOPOIÉZĂ s.f. Formarea de acid uric în organism. [Pron. -po-ie-. / < fr. uricopoïése]. Vezi definitia »
FLÉGMĂ s. f. 1. mucozitate expectorată, scuipat vâscos. 2. (fig.) nepăsare, indiferență totală față de emoții; caracter rece, impasibil. (< fr. flegme, lat., gr. phlegma) Vezi definitia »
predeálă, s.f. (înv.) execuție (în urma unei judecăți). Vezi definitia »
stáncă2, stănci, s.f. (pop.) 1. stăncuță, cioacă, ciochiță. 2. (reg.) cioară. 3. (deprec.) femeie cu pielea de culoare închisă. Vezi definitia »