MINIATÚRĂ s. f. 1. pictură fină și delicată de dimensiuni reduse. 2. literă ornată care împodobea titlul sau începuturile capitolelor în vechile manuscrise. 3. operă de artă, de literatură, piesă muzicală de dimensiuni mici, lucrată cu finețe. ◊ obiect de dimensiuni reduse. (< fr. miniature, it. miniatura, germ. Miniatur) Vezi definitia »

SUBLITERATÚRĂ s. f. literatură de proastă calitate. (după engl. subliterature) Vezi definitia »

DILÉMĂ s.f. Raționament cu două premise contradictorii și contradicționale, care duc la aceeași concluzie. ♦ (Curent) Situație cu două ieșiri, ambele defavorabile; încurcătură; alternativă. [Cf. fr. dilemme, it., lat., gr. dilemma < gr. dis – doi, lemma – argument]. Vezi definitia »

GRADINĂ s. f. DaltĂ? din oțel folositĂ? în sculpturĂ? și pentru cioplirea elementelor de construcție decorative. -Din it. Gradina Vezi definitia »

AMILOPECTÍNĂ, amilopectine, s. f. Component al amidonului care constituie învelișul exterior și insolubil al granulelor de amidon. – Din fr. amylopectine. Vezi definitia »