Definita cuvantului topi
topí (-pésc, -ít), vb. – 1. A trece din stare solidă în stare lichidă. – 2. A turna un metal. – 3. A dizolva. – 4. A pune în apă inul sau cînepa pentru a le macera. – 5. A distruge, a anihila, a desface. – 6. A consuma, a risipi, a irosi. – 7. A dispărea. – 8. (Arg.) A-și lua tălpășița, a o șterge. – Mr. tuchescu, tuchire, megl. tupés, tupiri. Sl. topiti „a încălzi” (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 417; Conev 76), cf. pol. topić, rus. topitĭ. – Der. topenie, s. f. (dezastru, catastrofă); topilă, s. f. (bazin de topire, baltă pentru in sau cînepă); topitor, adj. (care topește, care toarnă metal); topitură, s. f. (topire; turnare; mîncare de jumări cu ceapă); topliță, s. f. (băltoacă, topilă; izvor de apă minerală caldă); din sl. toplica; topitoare, s. f. (topilă; creuzet); topitorie, s. f. (atelier de topit metale); toplotă, s. f. (înv., apă caldă), sec. XVII, din sl. toplota (Tiktin).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu topi
Filípi (Pilípi), s.m. pl. Zilele de 11-17 noiembrie, în mijlocul cărora (pe 14) cade ziua de Sf. Filip, când începe postul Crăciunului (zile serbate de țărani pentru a nu fi vătămați de fiarele sălbatice). Vezi definitia »
CAMPI- elem. „câmp vizual”. (< fr. campi-, cf. lat. campus, câmpie) Vezi definitia »
POTOPÍ, potopesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A inunda, a îneca. ♦ Fig. A copleși, a invada. 2. A nimici, a distruge; a pustii. – Din sl. potopiti. Vezi definitia »
cotropí (-pésc, -ít), vb. – 1. A acoperi, a astupa. – 2. A ocupa, a umple. – 3. A invada, a călca în picioare. – Var. (înv.) cutropi, cutrupi, încotropi, încotroji, încotroșna, încot(r)oșma. Formație expresivă, ca în cazurile vb. (în)coțopi, cotrobăi, copleși, cofleși, comînji; fonetic și semantic coincide cu cotroci. Celelalte ipoteze par hazardate: din sl. otrabiti „a tăia” (Cihac, II, 88); din lat. *contorpire în loc de contorpere (Tiktin; Candrea-Dens., 469); din gr. ϰατοροφόω „a acoperi casa” (Diculescu, Elementele, 472); din v. germ. *thorp „turmă, mulțime”, în forma lat. troppus, ipoteză susținuță insistent de Pușcariu (Academia ortodoxă, Cernăuți, 1936, 139; Dacor., VIII, 292; DAR; Pușcariu, Lr., 273; cf. împotrivă Rosetti, I, 160). Scriban pare a fi bănuit caracterul expresiv al formației, comparînd-o cu cotroci „a iscodi, a cerceta”. – Der. cotropitor, adj. (invadator); descotropi, vb. (a elibera, a slobozi; Banat, a descoperi, a dezveli). Vezi definitia »
SNOPÍ, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. Fig. (Fam.) A bate foarte rău pe cineva. ♦ Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. – Din snop. Vezi definitia »