Definita cuvantului torbă
tórbă (-be), s. f. – 1. Traistă, desagă. – 2. Geantă de vînător. – 3. Toc, teacă pentru săgeți. – 4. Raniță sau cutia negustorului ambulant. – Var. tolbă, tulbă. Mr. torbă. Bg., sb., rut., rus., tc. torba, cf. ngr. τορβᾶς (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 425; Tiktin; Conev 77). Istoria cuvîntului nu este clară. Se pune de obicei în legătură var. tolbă cu sl. tulŭ „teacă”, explicație care nu pare suficientă. Și nici legătura dintre sl. și tc. – Der. tolbaș, s. m. (negustor ambulant).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu torbă
ACIDOLÍZĂ s.f. (Chim.) Operație prin care un acid înlocuiește un alt acid dintr-un ester. [< germ. Azidolise]. Vezi definitia »
HIPOTÉCĂ s. f. (biol.) partea inferioară, mai mică, a unei valve. (< fr. hypothèque) Vezi definitia »
GÚTĂ3 s. f. fir confecționat din fibre sintetice, de care se leagă cârligul undiței. (< engl. gut) Vezi definitia »
a se îmbăta turtă expr. (pop.) a se îmbăta foarte tare. Vezi definitia »
ACÁRNIȚĂ, acarnițe, s. f. (Reg.) Acăriță. – Din ac + suf. -arniță. Vezi definitia »