Definita cuvantului trăgăna
trăgăná (trăgănéz, trăgănát), vb. – A lungi, a amîna, a tergiversa, a lucra încet. – Der. tărăgăna, t(ă)răgă(n)i, străgăni. Origine incertă. Se consideră der. din lat. *tragῑnāre (Pușcariu 1753; REW 8837; Rosetti, I, 58; Candrea), cf. it. straschinare, fr. traîner, sp., port. trajinar; trecerea lui gi › gă este analoagă cu mesteacăn, leagăn (Tiktin). În ciuda acestor coincidențe, explicația pare insuficientă; mai degrabă ar fi o der. internă, de la trage cu suf. expresiv -na, ca în alte cazuri clăti(na), ruși(na), tîmpi(na). – Der. trăgăneală (var. străgăneală, tărăgăială, trăgănitură), s. f. (tergiversare, întîrziere); trăgănitor, adj. (lent, întîrziat, leneș); trăgănac, s. m. (plantă, Potentilla reptans).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu trăgăna
MORGÁNA adj. f. invar. Fata morgana = fenomen optic, formă de miraj în care imaginile obiectelor situate dincolo de orizont apar mai aproape și răsturnate, ca reflectate într-o apă. [< it. morgana, cf. Morgana – zână din romanele cavalerești din evul mediu]. Vezi definitia »
tananá (-ále), s. f. – Dans țigănesc. Origine necunoscută, probabil țig. Vezi definitia »
Persoana foarte exigenta, confuza cind e vorba de dicutii despre preferintele sotiei, cu tendinta de a fi corect, dar adesea evitind lucruri ce nu-i convin, dispus spre polemici in care inevitabil trebuie sa cistige, altfel face criza de nervi si isi poate obijdui sotia, care insa ilk iubeste si deocamdata ii iarta totul. Vezi definitia »
VATICINÁ vb. I. tr. A prezice, a profetiza. [P.i. -nez. / cf. it. vaticinare, fr. vaticiner, lat. vaticinari]. Vezi definitia »
tulpina unui bujor Vezi definitia »