Definita cuvantului tren
tren (-nuri), s. n. – Convoi de vagoane de cale ferată legate între ele. – Mr. tren. Fr. train, cf. ngr. τραινος (› mr.), tc., bg. tren. – Der. trenă, s. f. (coadă de rochie), cf. Graur, BL, IV, 117.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tren
PIROGÉN, -Ă adj. 1. produs de foc. 2. (și s. n.) care produce febră. (< fr. pyrogène) Vezi definitia »
FEBRIGÉN, -Ă adj. care produce febră. (< fr. fébrigène) Vezi definitia »
PROXÉN s.m. (Ant.) Magistrat grec însărcinat cu primirea oficială a ambasadorilor, a oaspeților cetăților etc. [< gr. proxenos, cf. fr. proxène]. Vezi definitia »
EGÚMEN, -Ă, egumeni, -e, s. m. și f. Stareț(ă). – Din ngr. igúmenos. Vezi definitia »
INFARCTOGÉN, -Ă adj. Care provoacă un infarct. [< fr. infarctogène]. Vezi definitia »