Definita cuvantului trigon
trigón (-oáne), s. n. – Plăcintă de formă triunghiulară, umplută cu nuci sau alune. Ngr. πρίγωνον (Candrea; Gáldi 263). Cf. trigonometrie, s. n., din fr., și der. său trigonometric, adj.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu trigon
a avea nailon expr. (intl.) a atrage, a seduce Vezi definitia »
PANTOPÓN s. n. substanță din opiu, pulbere albă cu gust amar, analgezic. (< fr. pantopon) Vezi definitia »
DEUTÓN s.m. Deuteron. [< fr. deuton]. Vezi definitia »
ZĂBÓN s. n. (Var.) Zăbun. Vezi definitia »
galión (galioáne), s. n. – 1. Navă cu pînze. – 2. Planșetă (de tipografie). Ngr. γαλείονι (DAR), tc. kalion (Șeineanu, III, 54), ambele din it. galeone. Este dublet al lui galaon, s. n. (Olt., dans tipic). – Der. galeongiu, s. m. (marinar de pe un galion), din tc. kalioncu; gălăongească, s. f. (Olt., dans tipic). Vezi definitia »