Definita cuvantului trîntor
trîntór (-ri), s. m. – 1. Masculul albinei. – 2. Parazit, leneș. Sl. trątŭ „bondar” (Cihac, II, 422; Byhan 340; Tiktin), cf. sb. trut, pol. trąd „trîntor”. – Der. trîntori, vb. (a distruge trîntorii dintr-un stup).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu trîntor
SAVÓR, savori, s. m. (Pop.) Samur. Vezi definitia »
EDUCATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (persoană) care educă copiii, tineretul (în școli); mentor, preceptor. II. s. f. persoană care se ocupă cu educația copiilor preșcolari. (< fr. éducateur, lat. educator) Vezi definitia »
PERTURBATÓR, -OÁRE adj. Care produce perturbații; perturbativ. [Cf. it. perturbatore, fr. perturbateur]. Vezi definitia »
PISCICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Specialist în piscicultură. [Cf. fr. pisciculteur]. Vezi definitia »
PÁVOR s.n. (Liv.) Stare de groază, provocată de imagini terifiante, care apare la copii în timpul somnului. [< lat. pavor, it. pavore]. Vezi definitia »