METAÁRTĂ s. f. arta despre artă. (< meta- + artă) Vezi definitia »

ARICEÁLĂ, ariceli, s. f. 1. Boală de piele la cai și la unele vite cornute, manifestată prin inflamarea pielii de la chișiță. 2. Boală a viței de vie, costând în apariția unor umflături noduroase pe părțile lemnoase ale plantei. – Arici² + suf. -eală. Vezi definitia »

ADÂNCĂTÚRĂ s. f. v. adâncitură. Vezi definitia »

SCINTILOGRÁMĂ s. f. scintigramă. (< fr. scintillogramme) Vezi definitia »

CEÁFĂ, cefe, s. f. 1. Partea de dinapoi a gâtului sau, p. ext., a capului. ◊ Expr. Când mi-oi (sau ți-oi etc.) vedea ceafa = niciodată. A face ceafă = a se îngrășa. Gros în (ori la) ceafă sau cu ceafa groasă = gras; fig. bogat; influent. ♦ Regiunea cervicală. 2. Specialitate de carne de porc din regiunea cefei (1), afumată sau sărată. – Cf. alb. čafë. Vezi definitia »