morîncí (-césc, -ít), vb. – 1. (Olt.) A sfărîma, a zdrobi. – 2. (Olt.) A lucra prost, de mîntuială. – 3. (Mold.) A copleși, a împovăra, a mîhni. – Var. (Mold.) moronci. Creație expresivă, cf. morocăni, morfoli. Pentru var. moldovenească s-a propus o der. din rut. morocyty (Candrea; Scriban); dar identitatea cu morînci este evidentă. – Der. morînceală, s. f. (lucru de mîntuială); morîndău, s. n. (talmeș-balmeș, bălmăjeală), cf. borîndău; morînglav, adj. (varietate de porumb), comp. cu glavă „căpățînă”; cf. morococean, s. m. (varză de calitate proastă), cuvînt atestat numai la Stoica Ludescu (sec. XVII), comp. cu cocean; morofleac, s. m. (leneș), în Olt., comp. cu fleac. Vezi definitia »

CACUCI, Dan Gabriel (n. 1948, Cluj), fizician și inginer american de origine română. Prof. la univ. Urbana (Illinois). Studii și cercetări privind matematica și fizica aplicată în domeniul energie nucleare. Vezi definitia »

ploșcóci, ploșcóci, s.m. (reg.) căpușă (de oi). Vezi definitia »

SECI, seciuri, s. n. (Pop.) 1. Pășune pe un loc despădurit; loc deschis într-o pădure de unde s-au tăiat copacii. 2. Îngrăditură de nuiele; loc îngrădit unde se închid oile noaptea. – Sb. seča. Vezi definitia »

străpăcí, străpăcésc, vb. IV (reg.) a pierde fără rost. Vezi definitia »