Definita cuvantului trup
trup (-puri), s. n. – Corp. – Mr., megl. trup. Sl. trupŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49, Cihac, II, 425; Conev 87), cf. bg., sb., cr., slov. trup, pol. trup „cadavru”. – Der. trupesc, adj. (corporal); trupește, adv. (corporal); trupeș, adj. (corpolent); trupeșie, s. f. (corpolență); trupean, adj. (înv., corporal); trupos, adj. (corpolent); trupoșie, s. f. (corpolență); întrupa, vb. (a incarna; a personifica). – Țig. sp. trupó, drupo (Besses 70 și 163), provine din rom. sau dintr-un idiom sl. – Cf. trupiță, tulpină.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu trup
știup2 s.n. (reg.) oaie mică și cu lâna scurtă. Vezi definitia »
huzdúp interj. – Redă căderea unui corp. Creație expresivă, cf. zdup. – Der. huzdoapă, s. f. (gol, gaură). Vezi definitia »
VIDEOPICK-UP s. n. pick-up pe ale cărui discuri sunt imprimate imagini alb-negru și color, însoțite de înregistrări sonore și care poate fi conectat la orice televizor. (< video1- + pick-up) Vezi definitia »
PU-PÚP interj. v. pu-pu-pup. Vezi definitia »
CRUP s. n. Afecțiune a laringelui la copil, caracterizată prin respirație sufocantă și printr-o tuse răgușită, uneori cu formare de false membrane; gușter. – Din fr. croup. Vezi definitia »