AVOCÁT, -Ă, avocați, -te, s. m. și f. Persoană care are profesiunea de a acorda asistență juridică celor interesați. ◊ Expr. A se face (sau a fi) avocatul cuiva = a lua apărarea insistentă a cuiva. [Var.: advocát, -ă s. m. și f.] – Din fr. avocat, lat. advocatus. Vezi definitia »

FASCIÁT, -Ă adj. (Herald.; despre scuturi) Împărțit orizontal în șase fascii (4) [în DN] din două smalțuri alternate (culoare și metal). [Pron. -ci-at. / cf. fr. fascié]. Vezi definitia »

MÂNIÁT, -Ă, mâniați, -te, adj. Înfuriat, iritat, foarte supărat. [Pr.: -ni-at] – V. mânia. Vezi definitia »

țepoiát, -ă, țepoiáți, -te, adj. (reg.; despre coarne) ridicat în sus și ascuțit; țapoș; țepoș. Vezi definitia »

PROCONSULÁT s. n. funcția de proconsul. (< fr. proconsulat, lat. proconsulatus) Vezi definitia »