Definita cuvantului turbure
túrbure adj. – Lipsit de limpezime. – Var. tulbure și der. Mr. turbur. Lat. *túrbύlus (Pușcariu 1774; Philippide, II, 565; REW 8998), cf. calabr. trúvolo, túrbulu, sicil. trúbbulu, lom. tórbor, prov. trebol, fr. trouble, cat. terbol, alb. tarbulj. – Der. turbura (mr. turburare), vb. (a-și pierde claritatea), din lat. *turbŭlāre (Pușcariu 1774; REW 8997), cf. prov. treblar, fr. troubler, alb. turbuljoń; turburător, adj. (care tulbură; agitator; neliniștitor); turbureală, s. f. (faptul de a fi tulbure, agitație, neliniște); turburel, s. m. (vin nou, încă nelimpezit); turburiu (var. turburos), adj. (tulbure, întunecat, închis).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu turbure
CREOZOTÁRE, creozotări, s. f. Acțiunea de a creozota. [Pr.: cre-o] – V. creozota. Vezi definitia »
NEGOCIÉRE s. f. 1. acțiunea de a negocia. ◊ (pl.) tratative. ♦ ři diplomatice = tratative duse în vederea încheierii unor convenții internaționale. 2. cumpărare, vânzare. (< negocia) Vezi definitia »
prăjitoare, prăjitori s. f. (intl.) 1. prostituată. 2. hoață, escroacă. Vezi definitia »
BUCIARDÁRE s.f. Acțiunea de a buciarda și rezultatul ei. [Pron. -ciar-. / < buciarda]. Vezi definitia »
părechére, părechéri, s.f. (înv.) înperechere. Vezi definitia »