HEMATOSPERMÍE s.f. Prezență a sângelui în spermă; hemospermie. [Gen. -iei. / < fr. hématospermie, cf. gr. haima – sânge, sperma – sămânță]. Vezi definitia »

COLOIDOTERAPÍE s. f. tratare a unor boli cu substanțe în stare coloidală. (<fr. colloïdothérapie) Vezi definitia »

IMUNOCHIMÍE s.f. Disciplină care studiază din punct de vedere chimic componentele celulelor microbiene care dau imunitatea. [Gen. -iei. / < fr. immunochimie]. Vezi definitia »

TRANZÍȚIE s. f. trecere de la o formă, de la o stare etc. la alta. ♦ de ~ = tranzitoriu; provizoriu. ◊ trecere (bruscă) a unui sistem fizic dintr-o stare în alta; transformare. ◊ schimbare treptată a unei roci în alta. (< fr. transition, lat. transitio) Vezi definitia »

OLIGOTAXÍE s. f. reducere a numărului de verticile florale. (< fr. oligotaxie) Vezi definitia »