Definita cuvantului ușur
ușúr (-ruri), s. n. – 1. (Înv.) Contribuție în cereale a tătarilor care erau supuși Moldovei. – 2. (Mold.) Uium. Tc. (arab.) üșür „dijmă” (Șeineanu, III, 127), cf. ngr. οὐσούρι, sb. ušur.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ușur
cheantaúr adj. m. (reg.) amețit de băutură. Vezi definitia »
ÎMPREJÚR adv. În (sau pe) locul înconjurător; în jur. ◊ Loc. adv. (De) jur împrejur = din (sau în) toate părțile, în jur. ◊ Expr. (La) stânga-mprejur! comandă (militară) de întoarcere îndărăt prin învârtire de 180° spre stânga. – În + pre + jur. Vezi definitia »
FÁLDUR s. m. v. fald. Vezi definitia »
pláur s. m. – Insuliță mișcătoare formată în mlaștini cu ierburi putrezite. Probabil din lat. pabulum „furaj, pășune”, ct. it. pabbio „plante”; se poate presupune o formă intermediară *plabulum, cu l propagat sau expresiv, cf. flacără; se poate explica și printr-o încrucișare cu plavie, v. aici. Scriban îl explică prin plavie, dar explicația asta pare insuficientă. Vezi definitia »
TRIPOTEUR s.m. (Franțuzism) Persoană care face afaceri dubioase; speculant, falsificator. [Pron. -tör. / < fr. tripoteur]. Vezi definitia »