sărăciós², sărăcioásă, adj. (reg.) 1. (despre oameni) lipsit de avere; sărac, sărman, nevoiaș, mizer. 2. (despre așezări, ținuturi, teritorii) cu oameni săraci, sărăcăcios. 3. care reflectă, denotă, trădează sărăcie; specific omului sărac, de om sărac; mizer, mizerabil. Vezi definitia »

AVENTURÓS, -OÁSĂ adj. care constituie o aventură; (despre oameni) amator de acțiuni îndrăznețe și riscante. (< fr. aventureux, it. aventuroso) Vezi definitia »

cihărós, cihăroásă, adj. (reg.) încruntat, mânios, rău. Vezi definitia »

AFTÓS, -OÁSĂ adj. cu afte. ♦ febră õasă = boală a vitelor cornute, transmisibilă și omului, prin febră și erupție pe mucoasa gurii. (< fr. aphteux) Vezi definitia »

lógos (lógosuri), s. n. – Discurs, predică. Ngr. λόγος (Gáldi 206). Sec. XVIII, azi ironic. Vezi definitia »