Definita cuvantului vicleim
vicleím (-muri), s. n. – Dramă populară jucată în perioada Crăciunului. Mgr. Bηθλέεμ, cf. sl. Vithlĕemŭ. Obicei folcloric înv., interzis de Alexandru Șuțu în 22 decembrie 1819, dar care s-a continuat pînă în șilele noastre. Cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 188.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vicleim
ETERONÍM, -Ă adj. (Despre o operă) Publicat sub alt nume decât cel al autorului. ♦ (Despre un autor) Care scrie sub nume diferite. [< fr. hétéronyme]. Vezi definitia »
heruvím (heruvími), s. m. – Înger care urmează ierarhic după arhangheli. – Mr. heruvim. Ngr. χερουβίμ, în parte prin intermediul sl. cheruvimŭ, cf. sb. heruvim. – Der. heruvimesc (var. heruvimicesc), adj. (de heruvimi, înv.); heruvic, s. n. (imn liturgic), din ngr. χερουβιϰόν; heruvicar, s. n. (colecție de imnuri). Vezi definitia »
TOPONÍM s. n. nume propriu de loc; toponimic. (< fr. toponyme) Vezi definitia »
ANONÍM, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care nu-și indică numele; fără nume. II. adj. 1. (despre un text, o operă) cu autor necunoscut. 2. societate ~ă = întreprindere capitalistă prin asocierea mai multor acționari. 3. (fig.) neștiut, necunoscut; lipsit de personalitate, obscur. III. s. f. scrisoare nesemnată. (< fr. anonyme, lat. anonymus) Vezi definitia »
MORFONÍM s. n. nume de plantă bazat pe caracterele morfologice ale acesteia. (< fr. morphonyme) Vezi definitia »