Definita cuvantului viers
viérs (-suri), s. n. – 1. Cuvînt. – 2. Cîntec, arie, melodie. – Var. vers, virș. Lat. vĕrsŭs (Pușcariu 1882; REW 9248), cf. alb. vierš; pentru semantism, cf. Bogrea, Dacor., III, 310. Este dubletul lui vers, s. n., din același cuvînt lat., neol., și al lui verș, s. n. (vers), în Trans., cu pronunțare mag. vers. – Der. versui, vb. (a versifica); versifica, vb., după fr. versifier; versificator, s. m.; versificați(un)e, s. f.; viersar (var. viersuitor), s. m. (cantor, cîntăreț).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu viers
TIRS, tirsuri, s. n. 1. Toiag simbolic, împodobit cu viță de vie și având în vârf un con de pin, cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau. 2. Inflorescență în formă de con de brad. – Din fr. thyrse. Vezi definitia »
picior de urs expr. (deț.) deținut condamnat pentru fapte deosebit de grave. Vezi definitia »
TELECONCÚRS, teleconcursuri, s. n. Concurs transmis prin televiziune. – Tele- + concurs. Vezi definitia »
DECÚRS s. n. perioadă de desfășurare a unui fenomen. ♦ în ~ de... (sau în ŭl...) = pe durata, în desfășurarea... (< fr. décours, lat. decursus) Vezi definitia »
CURS1 s. n. 1. ciclu de lecții sau prelegeri ținute la o catedră de învățământ superior. 2. volum care reunește un asemenea ciclu. (< fr. cours) Vezi definitia »